Mai putem vorbi împreună despre Dumnezeu? Credinciosii au devenit o minoritate ciudata

La Ateneul Român a avut loc conferința „Întrebări esențiale. Putem vorbi împreună despre Dumnezeu?” Dialogul a fost susținut de directorul Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici și cardinalul Gianfranco Ravasi, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Cultură, al Comisiei pentru bunurile culturale ale Bisericii şi al Comisiei de arheologie sacră.
Cei doi parteneri de dialog au subliniat faptul că 90% din ce înseamnă cultură este oarecum legat de Biblie, iar creștinismul face parte din identitatea civilizației europene. Un viitor fără cunoştinţe religioase este unul complet acultural. „Tablourile din expoziţii vor deveni, pentru cei care nu vor mai avea codul Bibliei, la fel de neinteligibile cum sunt picturile rupestre.” Efectul de bumerang va fi acela că, paradoxal, fără cunoștințe religioase nu vom găsi punți de legătură cu ateii.
Ca soluție, cardinalul a vorbit despre programul catolic intitulat „Curtea Neamurilor”, prin care biserica a inițiat dialoguri interreligioase, ecumenice și între credincioși și atei, biserică și societate. Patapievici a răspuns însă că „astăzi mulţi dintre contemporanii noştri nu mai cred deloc. Credincioșii au devenit o minoritate ciudată„.

Scuzându-se pentru o secvență colocvială, Patapievici a remarcat paradoxul creștinismului european: „Ce se întâmplă cu noi, europenii? Parcă am înnebunit! Am deviat de la valorile nostre, ne renegăm trecutul şi tradiţia, am ajuns să trăim, cum spun psihiatrii, „in denial” şi într-o puternică ură de sine, parcă am vrea să murim.”
Ravasi a replicat tranșant: „Între un ateu sincer şi un credincios mediocru, îl voi respecta întotdeauna pe ateu. În Apocalipsă se spune: „Pe cel căldicel îl voi scuipa din gura mea”, deci cel care nu este nici rece, nici fierbinte, cel care modelează moralitatea după nevoile lui şi nu după învăţăturile Bisericii şi ale celor 10 porunci este mai rău decât un ateu.”
Imaginându-și modul în care ne-am raporta la un Iisus Christos care să vină azi printre noi, așa cum a făcut-o acum 2000 de ani, eseistul a ilustrat: „Cum am reacţiona noi astăzi dacă ar veni Mântuitorul? S-ar anunţa la televizor, breaking news la ştiri, că e un nebun în piaţă care pretinde că e Iisus. S-ar repezi cu camerele de filmat pe El şi L-ar chema la un talk-show. Şi hai să spunem că El s-ar duce. Ce s-ar întâmpla? Ei bine, nu ar face rating. După cinci minute, realizatorii L-ar arunca în stradă. Pentru că Iisus şi învăţăturile Lui nu sunt deloc pe gustul omului de azi. Iisus nu mai e „cool”.
„Ca şi Iisus, creştinismul este astăzi alungat de peste tot, din învăţământ, din spaţiul public. Şi ce vom face cu toată tradiţia noastră creştină? Probabil vom face un muzeu, că la asta ne pricepem. Vom face un muzeu al creştinismului,” a spus eseistul român. Comentând asupra comparației cu muzeul, cardinalul a confirmat: „Toate marile catedrale sunt deschise două ore dimineaţa pentru Sfânta Liturghie la care participă o mână de credincioşi, iar după aceea, tot restul zilei, până noaptea, bisericile primesc turişti. Superbele catedrale ale creştinătăţii occidentale au ajuns astfel nişte magnifice cochilii goale.”
Dezbaterea a avut loc marți seara, la ora 19, în cadrul Conferințelor Ateneului Român. Ea a fost precedată de lansarea sub egida editurii Humanitas a primei traduceri în limba română a unei cărți a cardinalului, purtând titlul „Întrebări privitoare la credinţă. 150 de răspunsuri la întrebările celor care cred şi ale celor care nu cred.” Miercuri, 12 octombrie 2011, de la ora 18.00, Cardinalul Gianfranco Ravasi a prezidat împreună cu Andrei Pleșu, la New Europe College, colocviul „Rațiunea și antinomiile credinței. Dialogul dintre cei ce cred și cei ce nu cred”.

Sursa: SemneleTimpului.ro

Publicitate